Nu e loc de respect…?

…o întrebare care are un răspuns trist, nu există aşa ceva în unele cazuri, la unii oameni. Astă seară, veneam acasă cu tramvaiul din Tătăraşi spre cămin, în Târguşor Copou şi credeam că va fi un drum ca celelalte, cu zguduituri, dar în regulă, la urma urmei.

Ei, nu a fost chiar aşa…Se pare că domnul vatman era într-o dispoziţie tare proastă sau aşa e dumnealui de obicei (nu vreau să jignesc), căci mai tot traseul a dat din clopoţelul ăla, ca semn de claxon, aşa, că i se părea lui că ceilalţi participanţi la trafic au ceva cu dumnealui. Mă gândeam la început că se va opri-nu a fost aşa. Din contră, când am ajuns în zona Fundaţie, a început să „claxoneze”  la un taximetrist care avea avariile pornite la mașină.

Ceea ce a fost și mai urât din punct de vedere social și al respectului, a fost că, în momentul în care tramvaiul era „roată la roată” cu taxiul, vatmanul nostru a început să-l facă în toate felurile, să îi ofere tot felul de atribute negative (nu îmi stă în fire deloc să reproduc) și, bineînțeles că șoferul i-a răspuns la fel de urât.

Nu se oprește aici, din păcate. În zona spitalului Parhon, un alt taximetrist a întors mașina în sens invers, prin fața tramvaiului, fapt ce a condus la o frână bruscă, urmată, vă dați seama, de un alt rând de înjurături și tot felul de cuvinte murdare, din partea vatmanului, cât și a șoferului de taxi.

E o poveste tristă, o poveste din multe altele care se întămplă, chiar dacă nu vorbește nimeni despre ele. Stau și mă întreb – Ce fel e oameni sunt aceștia, au respect de sine, de cei din jurul lor, au un crez, valori…? Ezit să răspund.

Voi ați pățit așa ceva sau ceva asemănător?

Cum putem să vorbim de civilizație, de educație, să pretindem că trăim civilizat când văd în jur astfel de exemple. Acești oameni trag în jos pe alți oameni buni, care se respectă, îi respectă pe cei din jurul lor, pe cei ce au o relativă toleranță pentru semenii lor. Ne trag în jos ca națiune, ca popor.

E foarte obositor și neplăcut să auzi în trafic sau pe trotuar claxoane încontinuu, oameni stresați, prea grăbiți, care încalcă legea, provoacă accidente, nu țin cont de grija socială.

Nu ar fi mai bine dacă oamenii ar acorda puțină atenție la ce se întâmplă în jurul lor, dacă șoferii ar fi mai atenți la ceilalți alături de care circulă, dacă oamenii ar ridica privirea și nu s-ar izbi pe stradă? O, da! Așa poate nu s-ar mai înjura, jigni și multe altele urâte…

E idealist dar e posibil, se poate face acest lucru, iar acest lucru ar duce la o calitate a vieții mai bună.

Ar fi bine de conceput și implementat o campanie de promovare a „respectului față de cel de lângă tine”. Poate s-ar schimba ceva, măcar puțin, măcar ar sensibiliza…cine știe?

Ce se poate face în mod cert e să pornească respectul de la fiecare persoană în parte și să îl facă cunoscut prin puterea exemplului.

Sunteți de acord?

PACE ȘI BINE!

foto

Anunțuri

Despre Pavel-Emilian Stan
Sunt român şi sunt mândru că m-am născut român, indiferent de ce s-a, se, se va spune despre asta!

3 Responses to Nu e loc de respect…?

  1. Într-adevăr, e urât și trist… iar ca să mă axez numai pe vatmani, se pare că majoritatea sunt frustrați. De multe ori am întrebat eu sau altcineva unde duce tramvaiul respectiv (daca scria pe el ceva ambiguu, nu se înțelegea sau alte motive) și răspunsurile veneau cu o destul de mare iritare sau nu veneau deloc.. nu văd ce e așa mare greutate în a răspunde, mai ales că poate sunt studenți din alt oraș și nu știu exact traseele. Îmi displace că mulți români apelează cu prea mare ușurință la înjurături, uneori aproape din nimic…

  2. Da, ai dreptate. Serios, de ce e atat de greu sa vorbesti frumos??? poate fi atat de placut. Sa vorbesti frumos e frumos, faci omul de langa tine multumit, iar tu ai primi multumiri si, in afara de asta, te-ai simti impacat. Si nu e un om vinovat daca vatmanul sau orice om e frustrat-are dreptul sa fie suparat dar NU ARE DREPTUL SA FIE RAU SAU SA VORBEASCA URAT. E trist si urat ca un numar mare de romani vorbesc urat din nimic, asa cum spui si tu…
    De s-ar milostivi Dumnezeu sa ii lumineze…

  3. Pingback: Când Respectul nu-i acasă, Tupeul joacă pe masă! « Dhyana Blaj's World

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: